Te nasti sub "puterea inelului",izvorata din doua suflete ce au devenit unul singur, mai puternic, ce poate sa dea nastere unor suflete "micute" si pure ,care mai tarziu vor deveni si ele suflete "mari" si vor putea sa transmita mai departe aceasta magie a inelului.
Multe dintre povestile copilariei spuse de mama erau cu si despre iubire,"Alba ca Zapada","Cenusareasa","Greuceanu","Frumoasa din Padurea Adormita",s.a.Fiecare poveste avea o printesa care isi intalnea printul vietii ei si involuntar mi s-a creat aceasta dorinta de a avea si eu intr-o zi "printul" meu.Primul "print " a aparut destul de devreme:),pe la 5 ani,se pare ca si baieteilor le placeau astfel de povesti si astfel am primit primul "inel" de la un coleg de gradinita si vecini,era o papadie... Mi-a pus "inelul" pe deget cu atata gingasie incat nu puteam sa nu ma simt mandra de acest gest,simteam ca sunt un inger si pot sa zbor.L-am tinut pe deget pana a doua zi cand s-a rupt .Nici nu vroiam sa ma spal pe maini de teama sa nu-l rup ,dar in cele din urma am adormit peste noapte cu el,visand ca as fi la fel ca o printesa din povesti si stau cu printul meu in cel mai minunat loc de pe pamant,plin de flori,pasarele,cascade si jeleuri:), doar eram copii.Dimineata cand m-am trezit din acel vis frumos ,am inceput sa plang cand am vazut ca s-a rupt si am plans pana am ajuns din nou la gradinita si el mi-a dat alt inel si mi-a spus sa numai plang ca imi face in fiecare zi cate unul,papadii sunt o gramada.Atunci m-am linistit si am inceput sa ne jucam .
Mai tarziu pe la 7 ani , a aparut alt "print" care si el mi-a oferit inel,de aceasta data unul mai rezistent din crenguta de salcie si cu "pietricica" trei flori de fragute,care intr-o zi la mancat iedutul:),am uitat sa mentionez ca ambii "printi" i-am cunoscut la tara la bunici fiindca o mare parte din copilarie acolo mi-am petrecut-o.
Iubirile copilariei sunt atat de frumoase si pure,e magnific sa te joci si sa te plimbi de mana pe toate dealurile alaturi de "printul" tau,sa mananci impreuna si sa faci treaba impreuna,fiindca nu toata ziua ne jucam,la tara sunt multe de facut.
Iubirea are mai multe trepte ,fiecare din ele e diferita si are frumusetea ei si de aceea trebuie savurata din plin.
Primul inel "adevarat" l-am primit la 18 ani ,intr-o escapada la mare doar noi doi ,nu are diamante sau safire ,este din argint cu cristale ,dar are o valoare sentimentala imensa,de fiecare data cand il privesc imi aduc aminte de clipele minunate petrecute in acel weekend la mare,au trecut aproape 5 ani de atunci si simt parca ar fi fost ieri.
Inel de logodna nu am,fiecare pas important are momentul sau potrivit,dar asta nu ma impiedica sa visez la unul ,am vazut cateva inele de logodna senzationale cu diamante,nu stiu daca o sa am un astfel de inel,chiar daca mi-ar placea,carei femei nu i-ar placea un inel de logodna cu diamante?!sau un milion de bijuterii cu diamante:)),dar cu siguranta cel care il voi primi la un moment dat chiar daca nu este cel mai scump si nu are diamante,cu siguranta va fi cel mai frumos din lume pentru mine,fiindca l-as primi de la dragostea vietii mele.Un alt pas important este alegerea unor verighete perfecte,simbolul uniunii prin casatorie,am tras si eu cu ochiul si am vazut diverse modele ,care m-au cucerit .Sa va arat cateva modele de inele si verighete care mi-au ajuns la inimioara:)
foto:sursa
dragut!
RăspundețiȘtergereFrumoasa postarea,m-a dus cu gandul la copilarie,la primii fiori de "dragoste",copil fiind.Apoi mi-am amintit inceputul alaturi de sotul meu si vreau sa mai spun ca pozele sunt minuate.
RăspundețiȘtergeremultumesc Adina:)
RăspundețiȘtergere